Informatii despre Bijuterii

In vechime, obiectele din aur, in special bijuterii, precum inele, bratari, cercei au avut o raspandire destul de mare. Simbolul aurului este Au si vine de la latinescul aurum, a carui  semnificatie initiala era aceea de zori stralucitoare, luminoase.
Aliajul de aur si argint era numit de antici electrum Acesta avea culoarea galben pal, asemanatoare cu cea a chihlimbarului, numit de greci electron.
Datorita maleabilitatii sale extraordinare, aurul poate fi tras in foite de numai 0,0000127 mm.
In timp, aurul este practic inalterabil. El nu se acopera cu un strat de oxizi, ca alte metale, mentinandu-si luciul si stralucirea caracteristica.
Raritatea, valoarea impreuna cu toate celelalte calitati ale aurului au facut ca acesta sa starneasca o atractie irezistibila si sa devina una dintre cele mai importante si mai ravnite bogatii. Nu degeaba Romani ziceau „Auri sacra fames” (Blestemata foame de aur).

Aurul fiind foarte moale, obiectele confectionate din aur sunt de fapt aliaje care contin si unele cantitati de argint si alte metale, care ii sporesc rezistenta si durabilitatea. Din acest motiv, culoarea lor variaza de la galben pana la aproape alb, in functie de celelalte metale continute.
Exista aliaje de aur galben, rosiatic, verde, alb etc de diverse culori, iar combinarea intr-o bijuterie a aurului de diferite culori ii sporeste frumusetea si valoarea.
Puritatea sau finetea aurului se exprima in karate sau miimi.
Un karat reprezinta 1/24 metal fin, la 24 parti aliaj sau 1000‰
* Aurul de 14 k contine 14 parti de aur fin la 24 parti de aliaj sau 585‰
* Aurul de 18 k constituie un aliaj cu 18 parti aur din 24 parti sau 850 ‰
* Aurul de  22 k  contine 22 parti de aur fin la 24 parti de aliaj sau 916‰.
Prin aur de 24k intelegem aurul fin, aurul curat sau 999,99‰.
Bijuteria este o disciplina complexa, care necesita numeroase cunostinte tehnice, dar si din alte domenii, talent si daruire si nu in ultimul rand cinste ireprosabila.
Intotdeauna, o bijuterie din aur constituie o dovada de dragoste statornica si  devotament.

Despre Verighete
Verigheta constituie un simbol dinainte de crestinatate. Romanii purtau verigheta pe inelarul mainii stangi, fiind ferm convisi ca  pe acolo trece "vena amoris", vena dragostei, care merge direct la inima. Cu mii de ani inaintea romanilor, la egipteni verigheta avea aceiasi semnificatie.
De altfel, inelul din metal, ca simbol al Soarelui si Lunei, al Universului  ca intreg, al infinitului si devotamentului nesfarsit, se regaseste si in alte culturi.
Astfel, vechii celtii se foloseau de inele, pe care le asociau cu diferite simboluri care unesc vieti, destine si credinte… 
Odinioara simbol al  tariei  si al dragostei eterne, incepand din secolul  al XV-lea, odata cu inelul cu diamant oferit de  catre Arhiducele Maximilian al Austriei, Printesei  Maria de Burgundia, ca dar de logodna in 1477, acesta devine un obicei, aproape o regula. Mai tarziu acesta se raspandeste, castigand teren in special in Statele Unite dar si Japonia si alte tari, iar actualmente si in Romania.

Ingrijirea bijuteriilor

Bijuteriile sunt accesorii aparte care aduc un plus de frumuseţe şi eleganţa prin aspectul dar şi valoarea lor – acestea trebuie purtate şi pastrate luând în considerare fragilitatea lor. Atât frumuseţea, stralucirea cât şi valoarea se pot pierde daca aceste obiecte speciale nu sunt îngrijite corespunzator.

Bijuteriile nu sunt obiecte care se preteaza obiceiului de a le purta în permanenţa; se recomanda sa scoateţi bijuteriile când ajungeţi acasa sau când faceţi diverse treburi casnice.

Evitati contactul cu sapunul, parfumuri, cosmetice si fixativ.

Folositi un material moale pentru a lustrui bijuteriile din aur dupa ce le purtati.

Nu încercaţi sa curaţaţi bijuteriile cu clor sau detergenţi.

Nu folosiţi metode « babeşti » pentru curaţarea bijuteriilor (de exemplu: fiertul în apa cu bicarbonat), deoarece este posibil ca nici o substanţa speciala de curaţat bijuteriile sa nu mai poata repara raul facut astfel.

Nu este deloc recomandabil sa intraţi în baie sau sa va spalaţi pe cap purtând bijuterii de orice fel. Compuşii chimici, clorul şi acţiunile mecanice le pot deteriora. Astfel, apar zgârieturi pe suprafata metalelor sau a pietrelor, iar montura slabeşte, ducând pâna la caderea pietrelor.